Stiai ca esti atat de sfant cat esti de sfant acasa?

Esti atat de sfant cat esti de sfant acasa!Clar si raspicat scria in cartea pe care o citesc acum.

Cand spun "acasa" imi trec pin minte multe lucruri: aglomeratia din bucatarie, pentru ca de acolo vin cele mai frumoase mirosuri posibile cand intri pe poarta, cu stomacul gol, dupa sase ore de rabdat la scoala, galagia grupului de domnisoare aduse de surioara mea mai mica atunci cand incerc sa dorm macar jumatate de ora la amiaza, sau cel mai greu, cand trebuie sa imi astept randul la computer.

E frumos acasa, dar uneori imi vine sa iau drumul Iasului cat ai zice "fugi", si stii de ce? Pentru ca aici mi se pune la incercare rabdarea.

Daca m-ar calca cineva, din afara familie mele, pe degetul de la picior, as spune, strangand din dinti si cu un zambet cat se poate de dragut: "Nu-i nimic, se mai intampla!" Dar daca ar face gresela asta unul dintre ai mei, cred ca mai bine ar fi sa fuga pana nu mi-am ridicat ochii de la mica mea rana.

Poate ai observat si tu, dar schimbarile se fac cel mai usor cand esti plecat de acasa. Nimeni nu stie cum reactionezi tu cand ti se incalca un drept pe care il meritai, dar acasa toata lumea iti cunoaste partile mai putin bune, si esti tare vulnerabil in fata ochilor atotstiutori. Si Doamne cand iti inviti acasa un prieten, atat de mult ai vrea ca pe cei de acasa sa ii loveasca boala altzheimer pe toata perioada vizitei, ca sa te poti comporta exemplar si in fata familiei fara sa te rusinezi cand ei vad ca tu te comporti total diferit de cum obisnuiesti.

Cand recitesc paragraful de mai sus, parca citesc din jurnalul propriu. E rusinos, dar e adevarat...ne ascundem repede defectele in fata celorlalti ca nu cumva sa se vada ca nu suntem oamenii extraordinari care credeau ca suntem.

Ajuta-ma Doamne pe mine in primul rand sa lucrez la capitolul acesta! Invata-ma sa am rabdare si sa iert chiar si atunci cand eu am dreptate. Invata-ma smerenia si dragostea neconditionata!Ajuta-ma sa fiu constienta ca Ochii Tai ma privesc si acasa si in lume!Vreau sa am caracterul Tau!Amin!

Trezeste-ne Doamne!

Am inteles ca Dumnezeu vorbeste inimii care doreste sa asculte,care vrea sa se schimbe in bine si care vrea sa faca diferenta in lumea aceasta murdara.Poate ca deja v-ati saturat sa auziti expresia "vreau sa fac diferenta"...dar la asta am fost chemati SA FACEM DIFERENTA!

Noi crestinii trebuie sa completam combinatia de culori alb-negru,noi trebuie sa fim lumina din intuneric!Stiti ,noi ne-am cam obisnuit cu lucrurile si asa incepem sa toleram pacatul in viata noastra...il mai las si pe asta si pe asta si asa desface din ce in ce mai mult plasa de triere.E nevoie de o singura fisura ca spatiul sa devina mai mare si mai mare pana ajunge sa distruga de tot bariera.

Ne rugam pentru trezire...deja ne-am obisnuit si cu subiectul acesta...dar cati ne-am rugat ca Dumnezeu sa ne trezeasca pe noi mai intai din somnul adanc si dulce?

Trezirea incepe cu noi!Dumnezeu ne spune ca pentru semanarea altor roade trebuie sa le smulgem din radacina pe cele vechi si sa semanam pe cele noi dupa voia Lui.Domnul ne face si o promisiune ca odata cu inceperea curateniei vor veni si vremurile cele asteptate -de inviorare.

Osea 10:12 "Semanati potrivit cu neprihanirea si veti secera potrivit cu indurarea.Desteleniti-va un ogor nou!Este vremea sa cautati pe Domnul,ca sa vina si sa va ploaie mantuire."

Dumnezeu imi vorbeste mie in primul rand,dar e bine sa iei si tu aminte!

Doamne ajuta-ne sa ne numaram bine zilele si fa-ne constienti ca fiecare zi pe care o traim poate fi ultima din viata noatra.Invata-ne sa traim cu folos!Cerceteaza-ne Dumnezeule si traieste Tu in noi!Amin

Psalm de suflet

- Psalmul 139 -

Doamne,Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,stii cand stau jos si cand ma scol si de departe imi patrunzi gandul.

Stii cand umblu si cand ma culc,si cunosti toate caile mele.

Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba,si Tu ,Doamne,il si cunosti in totul.

Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte,si-ti pui mana peste mine.

O stiinta atat de minunata este mai pe sus de puterile mele:este prea inalta ca s-o pot prinde.

Unde ma voi duce departe de Duhul Tau,si unde voi fugi departe de Fata Ta?

Daca mai voi sui in cer, Tu esti acolo;daca ma voi culca in locuinta mortilor,iata-Te si acolo;daca voi lua aripile zorilor,si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,si acolo mana Ta ma va calauzi,si dreapta Ta ma va apuca.

Daca vei zice "Cel putin intunericul ma va acoperi,si se va face noapte lumina dimprejurul meu!"

Iata ca nici chiar intunericul nu este prea intunecos pentru Tine;ci noaptea straluceste ca ziua,si intunericul ca lumina.

Tu mi-ai intocmit rarunchii,Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:Te laud ca sunt o faptura asa de minunata!

Minunate sunt lucrarile Tale,si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

Trupul meu nu eara ascuns de Tine,cand am fost facut intr-un loc tainic,tesut in chip ciudat,ca in adancimile pamantului.

Cand nu eram decat un plod fara chip ochii Tai ma vedeau si in catrea Ta erau scrise toate zilele care imi erau randuite,mai inainte de a fi fost vreuna din ele.

Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale,Dumnezeule,si cat de mare este numarul lor!

Daca le numar, sunt mai multe decat numarul boabelor de nisip.

Cand ma trezesc sunt tot cu Tine.

O, Dumnezeule,de ai ucide pe cel rau!

Departati-va de la mine,oameni setosi de sange!

Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit,iti iau Numele ca sa minta,ei,vrajmasii Tai!

Sa nu urasc eu,Doamne,pe cei ce Te urasc si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?

Da, ii urasc cu o ura desavarsita;ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.

Cerceteaza-ma Dumnezeule, si cunoaste-mi inima!Incearca-ma si cunoaste-mi gandurile!Vezi daca sunt pe o cale rea si du-ma pe calea vesniciei!