marți, 20 aprilie 2010

Cand ploua si in suflet...


Mergeam astazi pe strada principala.Afara ploua cu picuri mari si lenti.De sus, pe langa umbrela s-a furisat un picur direct pe buze.L-am simtit pana in suflet rece,strain dar delicat.Atingerea lui parca mi-a soptit "Trezeste-te!E timpul sa privesti limpede si nu de dupa umbrela!"M-am intrebat ce ar putea insemna asta...de ce tocmai gandul acesta...nu puteam sa il sterg cu o atitudine de nepasare si sa il uit pur si simplu?Dar mi-am dat seama ca trec pe langa viata daca nu iau aminte la fiecare gest subtil al naturii,ca as deveni la fel ca mii de oameni care tot ce vor de la viata e implinirea materiala,iar eu vreau sa fiu diferita...pentru ca daca nu, voi primi ceea ce primeste toata lumea,adica nimic,iar eu vreau sa fac diferenta!
Ia aminte tu care citesti aceste randuri si invata de la natura cum sa traiesti...subtil,delicat pentru ca asa vei experimenta fericirea,iar cand iti vei privi urma pasilor in vale vei vedea ca in natura ai observat un Creator caruia I-ai admirat capodopera,iar undeva in colt te-ai gasit si pe tine privind atent la fiecare miscare a pensulei Lui conturandu-te cu linii perfecte!
Iti multumesc Doamne ca undeva in agenda Ta incarcata ai avut mereu destul timp si pentru mine!TE IUBESC!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu